Sute de familii riscă să piardă grădinile cultivate de 36 de ani. Apel către consilierii locali din Satu Mare
În timp ce administrația locală promovează investiția ca pe o oportunitate de modernizare a orașului, reprezentanții comunității de grădinari din zona Micro 17 trag un semnal de alarmă și susțin că proiectul ar putea duce la dispariția unei comunități construite în peste trei decenii.
Un proiect de dezvoltare urbană cu impact major asupra municipiului Satu Mare urmează să fie dezbătut și votat în ședința Consiliului Local. Documentația de urbanism privind „Reconversia și refuncționalizarea terenurilor degradate și neutilizate de pe malurile Someșului – Mal stâng” prevede transformarea zonei într-un amplu spațiu de agrement, cu plajă, terenuri de sport, karting, zone de fitness, skatepark și alte facilități destinate petrecerii timpului liber.
Unul dintre reprezentanții grădinarilor afirmă că nimeni nu contestă necesitatea dezvoltării orașului, însă se întreabă de ce acest lucru trebuie să se facă în detrimentul grădinilor urbane existente.
Potrivit acestuia, grădina urbană din zona Micro 17 a luat naștere după anul 1989 și s-a dezvoltat organic timp de 36 de ani, fără finanțări publice, prin munca și investițiile locuitorilor din cartier.
„Astăzi, în această zonă există aproximativ 208 parcele cultivate. În spatele fiecărei parcele se află oameni care investesc timp, muncă și bani proprii”, susține reprezentantul grădinarilor.
Acesta estimează că cel puțin 416 persoane sunt implicate direct în activitățile de grădinărit, iar împreună cu membrii familiilor numărul beneficiarilor depășește 1.500 de persoane.
Grădinarii contestă și modul în care terenul este descris în documentația proiectului, unde apar formulări precum „terenuri degradate”, „neutilizate” sau „abandonate”.
„În fiecare zi, din primăvară până toamna târziu, aici sunt oameni care cultivă, întrețin, socializează și îngrijesc acest spațiu. Pentru mulți dintre ei, în special pentru persoanele vârstnice, grădina reprezintă mișcare, sănătate, independență și apartenență la comunitate”, arată acesta.
Potrivit estimărilor prezentate de reprezentanții comunității, fiecare familie investește anual aproximativ 1.500 de lei pentru întreținerea unei parcele de circa 5 ari. Raportat la cele 208 parcele existente, investițiile private realizate în zonă se ridică la sute de mii de lei în fiecare an, la care se adaugă mii de ore de muncă voluntară.
Grădinarii nu solicită oprirea investiției și nici blocarea dezvoltării zonei, ci cer administrației locale să analizeze posibilitatea păstrării și integrării grădinilor urbane în viitorul proiect.
„În Europa există numeroase exemple în care grădinile urbane coexistă cu spațiile de recreere. Dezvoltarea modernă nu înseamnă distrugere, ci integrare”, se arată în apelul transmis înaintea votului din Consiliul Local.
De cealaltă parte, Primăria Satu Mare susține că proiectul urmărește transformarea unei suprafețe de pe malul Someșului într-o zonă modernă de agrement și recreere, care să ofere noi facilități pentru comunitate și să contribuie la valorificarea potențialului malurilor râului.
Decizia privind viitorul acestei zone urmează să fie luată de consilierii locali, care vor avea de cântărit între necesitatea dezvoltării urbane și păstrarea unei comunități de grădinari care funcționează de peste trei decenii.
Foto: Fülöp Tihamér
