Reorganizarea administrativă repusă în discuție în perspectiva preconizatei greve a angajațiilor din primăriile din mediul rural
După protestele bugetarilor de la finele anului trecut, urmate acum de cele ale fermierilor și transportatorilor, se pare că se pregătesc de grevă și angajații din primăriile din mediul rural, care doresc să primească salarii mai mari.
Potrivit unor surse ale G4Media, peste 11.000 de salariați din 800 de comune cer măriri salariale. Zilele următoare, aceștia vor depune la Guvern dosarul cu notificarea grevei generale, programată să înceapă din 5 februarie.
În contextul acestei greve anunțate, s-a readus în discuție subiectul reorganizării administrative, în forma propusă de mediul de afaceri din România, în scopul reducerii cheltuielilor excesive din bugetul de stat și a birocrației, respectiv redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori, redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori, precum și regruparea tuturor instituțiilor publice deconcentrate sub această nouă formă administrativă.
Pe baza acestor criterii, G4Media a analizat cele 3.189 de unități administrativ-teritoriale din România în funcție de numărul locuitori și le-a încadrat în proiecția regionalizării. Din cele 318 orașe din România, doar 170 au mai mult de 10.000 de locuitori (53,50%), în timp ce din cele 2.862 de comune, doar 12,40% se încadrează între 5.000 și 10.000 de locuitori.
În județul Satu Mare, din cele 6 orașe, ar rămâne doar 3, respectiv Satu Mare, Carei și Negrești-Oaș, iar din 59 comune ar rămâne doar 9, plus cele care vor rezulta din comasări.
Lucrurile s-ar schimba și în județele vecine.
În Maramureș, de exemplu, din 13 orașe ar rămâne 6, iar din 63 de comune ar rămâne 9.
Județul Bihor ar avea doar 4 orașe, în loc de 10 câte are acum, iar din 91 de comune ar mai rămâne cu 8. O comună ar deveni oraș.
În Sălaj, din cele patru orașe ar rămâne două, iar din 57 de comune ar rămâne doar două, plus cele rezultate din comasări.
E lesne de înțeles că o astfel de reorganizare, dincolo de economiile care s-ar face la bugetul de stat, ar veni la pachet cu desființarea a numeroase locuri de muncă la stat, ar dispărea o serie de posturi pentru clientela politică. Astfel, e greu de crezut că vreun guvern, indiferent de cine ar fi condus, și-ar asuma o reformă de o asemenea amploare.
