Timp de 41 de ani, românii au sărbătorit pe 23 august, Ziua Naţională! În zilele noastre , se marchează Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului
Timp de 41 de ani, începând cu 1948 şi până în 1989, românii au sărbătorit Ziua Naţională în data de 23 august. În acea zi de final de vară, an de an, toată suflarea oamenilor muncii din marile oraşe era mobilizată în defilări fastuoase dedicate conducătorului suprem şi partidului iubit
23 august a fost adoptată drept sărbătoare de stat în anul 1944, purtând inițial numele de Ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România, marcând ziua în care România a întors armele împotriva Germaniei naziste şi s-a alăturat Coaliţiei Naţiunilor, dar și arestarea guvernului condus de Ion Antonescu.
Treptat, în special după ce Nicolae Ceaușescu își consolidase puterea, semnificaţia zilei s-a pierdut, “insurecţia armată antifascistă” devenind “revoluţia de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi antiimperialistă”, actul istoric de la 23 august fiind prezentat ca o realizare exclusivă a Partidului Comunist Român, iar sărbătoarea din 23 august fiind acaparată în totalitate de comunişti, pentru a marca cu fast “propăşirea comunismului” şi “idealurile muncitoreşti” ale poporului român, dar şi pentru a omagia “conducătorii iubiţi”.
Data de 23 august a fost ulterior asociată cu Ziua naţională a României comuniste, fiind organizate an de an manifestări sociale de amploare.
În fapt, pe 22 august 1944, Armata roșie invadase Moldova, pe linia Târgu Neamţ-Huşi-Chişinău, moment în care Armata română se afla la capătul rezistenței fizice pe front. Generalul german Friessner a cerut continuarea luptelor, iar mareșalul Antonescu a fost de acord. În aceste condiții, Regele Mihai și-a dat acordul pentru ca mareșalul Antonescu să fie înlăturat dacă refuză semnarea armistițiului cu Puterile Aliate.
Pe 23 august 1944, mareșalul Ion Antonescu a avut o audiență cu Regele Mihai, la București. Acesta s-a arătat dispus să semneze armistițiul, însă numai cu acordul lui Hitler. Acela a fost momentul în care Regele Mihai a hotărât demiterea și arestarea mareșalului Antonescu și a principalului său colaborator, vicepremierul Mihai Antonescu.
Un efect major al schimbării de alianță din 23 august 1944 a fost retrocedarea Transilvaniei de Nord României, teritoriu pierdut prin Dictatul de la Viena din 1940. În schimb, Cadrilaterul a rămas Bulgariei, iar Basarabia și Bucovina de Nord, cedate Uniunii Sovietice în 1940, au continuat să se afle sub stăpânirea acesteia.
Momentul este considerat de unii istorici drept unul de cotitură în care Regele Mihai a reușit scoaterea țării dintr-o alianță dezavantajoasă în 1944 în cel de-Al Doilea Război Mondial.
În schimb, alții îl descriu ca ziua în care România a întors armele împotriva Germaniei, trădând alianța cu care intrase în război.
Prin Legea nr.198 din 7 noiembrie 2011 s-a oficializat declararea zilei de 23 august ca Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului.
