Țeapă pe platformele de investiții(cripto, acțiuni societăți din domeniul energetic, etc.)
Este metoda cea mai des întâlnită și care, de regulă, produce pagube uriașe. Persoanele vătămate găsesc reclame pe diferite platforme de socializare prin care se promit, în baza unei investiții mici, câștiguri rapide și uriașe. Totul se prezintă ca fiind sigur, iar pentru o credibilitate cât mai mare, în aceste reclame pot exista imagini cu personalități cunoscute la nivel național sau internațional sau fac referire la acțiuni privind companii de renume. Aceste platforme de investiții se referă fie la investiții în criptomonede, fie la investiții în acțiuni.
Ca mod de operare, persoana atrasă de această reclamă, o accesează, apoi este condusă la o pagină unde i se solicită să introducă numărul de telefon, o adresă de e-mail, nume, prenume, fiind anunțată că va fi contactată în scurt timp de către un reprezentant al platformei.
După câteva minute persoana este contactată, de regulă prin mesaj text, prin aplicații telefonice de socializare, de către un așa zis reprezentant, fie de pe un număr de telefon ce pare a fi din România, fie de pe un număr de telefon international. După ce persoana vătămată se convinge de faptul că platforma este de încredere, i se solicită acesteia să facă prima investiție, care la momentul actual este de aproximativ 1250 lei sau 200 Euro/USD.
La acest pas, persoana vătămată accesează un link trimis de reprezentant, sau primește un cod QR. În cazul link-ului, după accesarea acestuia, completează cu datele complete ale unui card bancar, inclusiv codul de securitate de pe spatele cardului, exportă poze cu cartea de identitate, precum și alte informații pe care reprezentantul platformei dorește să le aibă, link-ul fiind conceput pentru obținerea unor astfel de informații. De regulă, persoana vătămată în sine, efectuează tranzacția de depunere, crezând că depune acea sumă de bani într-un portofel virtual, pe platforma de investiții, când în realitate fondurile pleacă către o altă destinație controlată de autorii faptei.
Pentru a obține și mai multe informații despre cardurile bancare ale persoanei vătămate, consultantul financiar îi solicită persoanei vătămate să efectueze diverse activități cu privire la efectuarea de investiții, determinând persoana vătămată să solicite ajutorul acestuia, întrucât nu se pricepe să facă acele lucruri. Urmare a acestui fapt, consultantul îi solicită să instaleze o aplicație de telefonie mobile sau una aferentă PC-ului, ambele fiind programe de mirroring, care după conectare le permit autorilor să vadă în timp real tot ce vede persoana vătămată pe ecranul său. Apoi, în timpul sesiunii de convorbire cu persoana vătămată, o poartă pe aceasta în toate locurile din telefon, în care autorii au interes să ajungă, obținând în acest fel informații cu privire la cardurile bancare înrolate, informații cu privire la aplicațiile bancare folosite de persoană, nivelul setărilor de siguranță, etc., iar în funcție de nevoia făptuitorului, sub diferite pretexte, acesta instalează aplicații bancare, creează conturi pe diferite platforme cripto, înrolează carduri bancare, acțiuni care se petrec sub ochii persoanei vătămate, care însă nu realizează gravitatea acestora, considerându-le necesare în vederea efectuării viitoareleor tranzacții. La acest moment deja autorii faptei au suficiente informații și control, pentru a putea efectua fără acceptul sau știrea persoanelor vătămate, operațiuni financiare frauduloase folosind fondurile persoanei vătămate. Cu toate acestea, de regulă, făptuitorii efectuează aceste tranzacții, chiar prin intermediul persoanei vătămate, profitând de încrederea pe care aceasta o are la acel moment în el, astfel sub pretextul unei investiții, persoana vătămată efectuează de fapt o tranzacție financiară către o destinație cunoscută doar de făptuitor.
Se ajunge la pasul când, persoana vătămată vrea să retragă din portofelul virtual, unde are o sumă considerabilă, fonduri. Consultantul financiar îi comunică faptul că pentru a retrage, trebuie să achite înainte un comision de 5%-10%, iar persoana vătămată entuziasmată de faptul că urmează să retragă de exemplu 10000 de euro este de acord să mai trimită 1000 de euro, fond care pleacă spre o destinație cunoscută doar de făptuitor. Apoi, intervine de regulă o problemă, că suma care se dorește a fi retrasă e prea mare, moment în care, sub diferite pretexte, persoana vătămată fie oferă detaliile unui nou card, fie mai efectuează alte tranzacții, finalul fiind tot timpul același, persoana vătămată nu primește nimic.
Pe fir intervin și alți reprezentanți ai platformei sau reprezentanți de la așa zise instituții de control ale acelei platforme, care încearcă să determine persoana vătămată să accepte că ceea ce s-a întâmplat este ceva normal, fiind invocată suma foarte mare pe care persoana intenționează să o retragă. Sub acest pretext, persoana vătămată este deseori convinsă să mai efectueze plăți, să mai furnizeze accesul prin intermediul unei aplicații sau prin orice altceva își dorește făptuitorul.
La un moment dat persoana vătămată realizează că a fost înșelată și se adresează organelor de poliție, dar la acel moment, datorită timpului scurs precum și a faptului că nu se pricepe din punct de vedere informatic, nu poate expune ce s-a întâmplat pas cu pas, ce programe/aplicații a instalat(acestea fiind șterse de către autori în timpul sesiunilor), cum s-au efectuat tranzacțiile, ce coduri a oferit făptuitorilor, etc , informații care sunt vitale în vederea identificării în mediul online a autorilor.
Din punct de vedere al efectuării tranzacțiilor, acestea sunt efectuate de către însuși persoanele vătămate, cu îndeplinirea tuturor condițiilor de siguranță impuse de bănci, astfel că și dacă sunt depuse ulterior refuzuri de plată, acestea, de regulă, sunt soluționate nefavorabil.
Ideea e că, așa zisi reprezentanți, identifică profilul victimei, apoi se pliază pe profilul ei, întreprind acțiunile necesare, care pot dura zile, săptămâni, luni, pentru a câștiga încrederea acestora, apoi folosesc aceasta încredere pentru a-i determina să facă operațiuni care compromit siguranța datelor bancare și a fondurilor existente.
