Ce s-a întâmplat de fapt pe 23 august, zi ce marchează astăzi Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului
Pe 22 august 1944, Armata roșie invadase Moldova, pe linia Târgu Neamţ-Huşi-Chişinău, moment în care Armata română se afla la capătul rezistenței fizice pe front. Generalul german Friessner a cerut continuarea luptelor, iar mareșalul Antonescu a fost de acord. În aceste condiții, Regele Mihai și-a dat acordul pentru ca mareșalul Antonescu să fie înlăturat dacă refuză semnarea armistițiului cu Puterile Aliate.
Pe 23 august 1944, mareșalul Ion Antonescu a avut o audiență cu Regele Mihai, la București. Acesta s-a arătat dispus să semneze armistițiul, însă numai cu acordul lui Hitler. Acela a fost momentul în care Regele Mihai a hotărât demiterea și arestarea mareșalului Antonescu și a principalului său colaborator, vicepremierul Mihai Antonescu.
Un efect major al schimbării de alianță din 23 august 1944 a fost retrocedarea Transilvaniei de Nord României, teritoriu pierdut prin Dictatul de la Viena din 1940. În schimb, Cadrilaterul a rămas Bulgariei, iar Basarabia și Bucovina de Nord, cedate Uniunii Sovietice în 1940, au continuat să se afle sub stăpânirea acesteia.
Momentul este considerat de unii istorici drept unul de cotitură în care Regele Mihai a reușit scoaterea țării dintr-o alianță dezavantajoasă în 1944 în cel de-Al Doilea Război Mondial.
În schimb, alții îl descriu ca ziua în care România a întors armele împotriva Germaniei, trădând alianța cu care intrase în război.
Prin Legea nr.198 din 7 noiembrie 2011 s-a oficializat declararea zilei de 23 august ca Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului.
